Vitaminele

Sursa

O nouă viziune asupra vitaminelor
Să nu pierdemniciodată din vedere vitaminele naturale pe care fructele şi legumele ni le punla dispoziţie. Vitaminele sunt substanţe organice indispensabile vieţii şi enecesar să le aducem în alimentaţia zilnică în cantitate suficientă. Vitaminelesunt sintetizate în principal de organismele vegetale şi de microorganisme şi doarîn foarte mică măsură de unele specii de animale. Alături de enzime şi dehormoni, vitaminele fac parte din grupa catalizatorilor biologici, carecontribuie decisiv la reglarea şi stimularea proceselor metabolice. Într-adevăr,corpul nostru nu le fabrică, cu excepţia vitaminei D, care este sintetizată depiele numai sub acţiunea radiaţiilor solare. Cu toate că vitaminele nu sunt sursavieţii înseşi, ele sunt indispensabile în majoritatea reacţiilor biochimicecare menţin viaţa celulară. Vitaminele servesc transformării alimentelor în energie.Astfel, fiecare ţesut are în mod specific nevoie de anumite vitamine. Deexemplu, ochii au nevoie de vitaminele A şi B; pielea - de vitaminele A,B,C şi E;globulele roşii - de vitaminele B şi E; mucoasele - de vitaminele B şi E;ficatul - de vitaminele K şi B; creierul şi inima - de vitaminele B şi F;oasele - de vitamina D; globulele albe - de vitaminele B şi C etc. Studiile ştiinţificedovedesc că, cu cât absorbţia de proteine, zaharuri şi grăsimi este mai mare,cu atât aportul de vitamine naturale este mai necesar. Deficitul vitaminic setraduce prin oboseală, dureri musculare, iritabilitate, insomnie, tulburări de creştereşi risc crescut de infecţii. Poluarea, consumul de excitante (cafea, alcool, tutun,droguri) şi stresul sunt principalele cauze ale pierderii de energie şi devitamine (în special A, B, C, E, F şi coenzima Q10). Stările de deficienţăvitaminică reprezintă în prezent o problemă.

Nu poate exista viaţă fără vitamine
Într-adevăr,cu toate că omul se poate dispensa de zahăr şi de anumite grăsimi, el nu poatetrai fără un aport suficient de vitamine. De aceea, alimentaţia trebuie să furnizezenecesarul. Noi consumăm adeseori alimente bogate în calorii, dar dezechilibratedin punct de vedere calitativ. Este vorba de pâinea albă, zaharul rafinat,cerealele care conţin gluten, grăsimile animale. Această alimentaţie săracă în vitamineeste cauza perturbărilor metabolice. La originea multor tulburări de sănătatese află excesul de zahăr, de grăsimi, de alcool, care determină carenţele vitaminice.

Exces de „deşeuri” = Carenţă de elemente vitale
Excesul decalorii din alimentaţia omului modern nu face decât să blocheze metabolismulcelular; în acelaşi timp, alimentaţia modernă nu reuşeşte să asigure vitamineleşi elementele minerale necesare organismului, iar lipsa vitaminelor perturbăregenerarea celulară. Astfel, paradoxal, deşi se consumă o hrană bogatăcaloric, apare de fapt o stare de subnutriţie alimentară, un exces de deşeuri şio carenţă de elemente vitale. Celulele normale au capacitatea de a elimina deşeurile(toxinele) rezultate din metabolism, iar organismul are mecanisme specializatede detoxifiere. Carenţele vitaminice afectează capacitatea de detoxifiere aorganismului, determinând acumularea de deşeuri. Numeroase anchete audemonstrat că alimentaţia obişnuită din ţările industrializate este foarte săracăîn vitamine. Aceste carenţe sunt în acelaşi timp legate de o insuficientăigienă alimentară, de un exces de rafinare a alimentelor de bază şi deutilizarea anumitor mijloace de conservare sau de fierbere care nu respectăintegritatea vitaminelor. Este cazul să ne facem o imagine clară şi completădespre vitamine, în ideea de a putea alege alimentele naturale de care avemnevoie pentru a ne simţi bine. Cu adevărat, este necesară o nouă viziune asupravitaminelor!

Vitaminele - sursa vieţii
Importanţavitaminelor se explică prin faptul că ele constituie suportul energetic şi informaţionalpe care vegetalele îl captează din aer şi care este încorporat prin fotosinteză.Radiaţiile solare conţin o energie subtilă, care este înmagazinată în moleculelede vitamine. Această energie este cunoscută sub diverse denumiri; în cele ce urmează,o vom numi „element vital”. Fotosinteza pune în mişcare un lanţ de fabricare a substanţelorvegetale sub efectul razelor solare. Ea încorporează acest element vital în pigmenţi,categorie de substanţe din care fac parte şi vitaminele. Vitaminele realizeazăuniunea dintre energia radiaţiilor solare şi elementele fizice, minerale de pepământ.
Putem vorbidespre materia organică naturală, vie, în opoziţie cu materia minerală sau cu deşeurilefosile (petrol sau alte sedimente). Analogic, trebuie să stabilim o diferenţă întrevitaminele naturale şi copia lor sintetică. Doar vitaminele produse de naturăsunt obţinute prin acţiunea directă a energiei radiaţiilor solare. Numaiacestea au încorporată puterea elementului vital, care susţine întreagaactivitate celulară. În plus, pentru ca alimentele să-şi conserve toată bogăţialor în vitamine şi să fie utile corpului nostru, este necesar să fie cât maiproaspete posibil şi să nu fie contaminate de poluarea chimică. Un aliment proaspătconţine în el o energie care va acţiona la nivel celular. Cu toţii am remarcatcă există o diferenţă între o salată proaspătă şi una ţinută în frigider timp de 3-4 zile. În natură totuleste mişcare, iar vitaminele, datorită elementului vital pe care îl conţin,contribuie la accentuarea forţei vitale. Atunci când le consumăm, alimenteletrebuie să fie impregnate de această forţă, deoarece aceasta este condiţiapentru ca energia produselor naturale să poată fi în întregime transmisăcelulelor noastre.

Rolul vitaminelor în corpul nostru
Vitaminele sunt catalizatori biologici, jucând rol de cofactori sau de activatori ai unorenzime.
Astfel, vitamina B2 este coenzima flavo-enzimelor, vitamina B1 este coenzimadecarboxilazelor, vitamina B6 formează coenzima transaminazelor, vitamina PP formeazăpartea activă a coenzimelor NAD+ şi NADP+, acidul pantotenic intră în compunereacoenzimei A, indispensabilă în metabolizarea acizilor graşi, biotina formeazăcoenzima carboxilazelor etc. Vitaminele participă la buna desfăşurare a unorimportante procese metabolice, absolut necesare creşterii şi dezvoltării organismului.Unele vitamine formează în celule importante sisteme de oxidoreducere, careintervin în metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi al altor compuşi;ele reglează oxidoreducerea din celule şi contribuie la transportul hidrogenuluipe cale neenzimatică.

Există oare o inteligenţă a materiei?
Pentru a explica rolul vitaminelor, trebuie să analizăm procesele metabolice.Metabolismul reprezintă totalitatea proceselor biochimice subtile prin care se generează şi esteutilizată energia necesară menţinerii vieţii. Pentru ca procesele de înlocuirea elementelor uzate să se desfăşoare fără probleme, alimentaţia trebuie să garantezedouă aspecte: pe de o parte, un aport suficient de carburant, care va fi ars întimpul reacţiilor de combustie, eliberând energie (lipidele şi glucidele alimentare)şi, pe de altă parte, un aport de substanţe de reconstrucţie (proteine), care servesc ca bază în fabricarea structurilor corpului şi în sinteza de albumină,anticorpi etc. Există un lanţ de reacţii succesive, unele care distrug materiileuzate, altele care reconstruiesc materia. Vitaminele sunt cele care creează legăturiledintre combustie, distrugere şi reconstrucţia biochimică. Ele reprezintă oparte din energia şi din informaţia necesare transformărilor care se produc în materiaorganică a corpului. Aportul de vitamine trebuie să fie deci proporţional cucaloriile ingerate, căci vitaminele, împreună cu elementele minerale, sunt celecare catalizează şi favorizează aceste reacţii de schimb. Mişcarea metabolicăde reînnoire continuă a moleculelor biochimice este posibilă datorităvitaminelor, care intervin în procesele enzimatice complexe. Această mişcaremoleculară de distrugere-reconstrucţie (catabolism-anabolism) este cea care creeazăenergia, iar la rândul ei, respectiva energie se află la originea acestei mişcări.Graţie vitaminelor, celulele pot să asimileze, să conserve şi să utilizeze energia vitală.
Primele vitamine descoperite au fost aminele. Aceste amine controlează schimburile deenergie vitală. O nouă înţelegere a schimburilor moleculare inteligente întrecelule sugerează că vitaminele realizează la nivel metabolic rolul pe care şi-lasumă hormonii la nivel celular. Hormonii sunt macromolecule care au rolul de atransmite informaţiile de la glandele endocrine. Acestea sunt un fel deorologiu biologic, ele regularizând ciclurile ritmice ale ţesuturilor şi ale organelor.În cadrul acestor cicluri, apar substanţe stimulatoare sau inhibitoare, careservesc la armonizarea vieţii celulare. De exemplu, prostaglandinele suntsintetizate în câteva secunde şi durata lor de viaţă nu depăşeşte câtevaminute. Ele sunt derivaţi ai vitaminelor F. De asemenea, acţiunea pe care oexercită vitamina D asupra oaselor, intestinelor şi rinichilor, favorizând reţinereacalciului, este un exemplu de intervenţie hormonală rapidă.

Vitaminele – mesagerii inteligenţei universale
Inteligenţauniversală „dictează” materiei organice din organismul uman prin vectoriivitaminici.
Vitaminele pot fi considerate vectorii unei inteligenţe. Ele aduc informaţii lascară celulară. Toate aceste informaţii stimulează viaţa celulelor, transmiţându-leo mişcare, un ritm, o frecvenţă vibratorie. Vitaminele sunt „instrucţiuni”pentru metabolismul celular. Ele aduc instrumente nucleului celular pentru ca acestasă dirijeze „simfonia metabolică”, prin codul genetic.
Dacă vitamineleîncorporează o anumită calitate energetică în regnul vegetal, ele oferă apoiaceastă energie celulelor omului, pentru reglarea metabolismului său. Realizămastfel că în Univers există o inteligenţă şi putem spune că vitaminele suntîntr-o anumită măsură vehiculul acestei inteligenţe în plan material şi în metabolismulcelular şi totodată că această inteligenţă aduce celulelor noastre un fel deinstinct, de lege naturală, care a fost inoculată de mult timp regnuluivegetal. Prin urmare, celulele umane nu mai au nevoie să conţină această cunoaştere.Ele nu vor mai produce vitamine, deoarece „ştiu” că pot să le găsească în alimentelevegetale. Să luăm spre exemplu vitaminele B. Ele sunt indispensabile fabricăriiunui anumit număr de proteine nobile, cum ar fi hormonii, prostaglandinele sau substanţelecu rol de transmitere a influxului nervos în sistemul simpatic. Toate aceste substanţesunt suportul unei informaţii inteligente. Este remarcabil să constatam că secreţiaunui hormon sau a unui neuro-mediator al sistemului simpatic depinde defactorii inteligenţi. Aceste vitamine sunt astfel precursorii aminelor biogenecare, după cum chiar numele lor o indică, suntproteine ce transmit viaţa. Simple molecule îmbibate cu un element vitalinteligent sunt capabile să inducă în corpul nostru lanţuri întregi de reacţii,care sunt rodul evoluţiei speciilor, fără cea mai mică cheltuială de energiepentru fabricare, deoarece aceste molecule ne sunt oferite de către Natură!Toate acestea ne fac să presupunem că acolo unde regnul vegetal s-a oprit,Natura a continuat cursul perfecţionării sale în corpul animalelor şi, în final,în corpul omului. Vitaminele nu mai sunt deci fabricate în corpul uman. Estevorba despre o lege a economiei interne a Naturii, astfel încât ceea ce regnulvegetal a făcut în atâta timp şi cu atâta energie devine disponibil pentruanimal şi pentru om fără o cheltuială energetică suplimentară. Cu aceastăenergie economisită, corpul poate să sintetizeze noi hormoni, care servesc la oaranjare mai complexă şi la transmiterea unei inteligenţe subtile, divine. În toatecazurile, vitaminele se află la baza acestei evoluţii a inteligenţei materiei,fiind utile transmiterii de energie şi de informaţie, de la regnul vegetal,până la regnul uman. Acesta este rolul principal al vitaminelor. Acum înţelegemde ce aportul suficient de vitamine prin alimentaţie are efecte benefice asupraorganismului, în timp ce carenţa în vitamine determină o scădere generală a funcţiilorvitale şi o diminuare a tonusului fizic. Organismul uman are nevoie să fie în modconstant în relaţie cu Natura care-l înconjoară şi această relaţie se stabileşteşi cu ajutorul alimentelor naturale, proaspete, sănătoase, bogate în vitamine.

ROLUL VITAMINELOR ÎN ORGANISM
Necesarul devitaminele în dieta umană este de câteva miligrame pe zi. Spre deosebire deminerale, ele sunt distruse de temperaturi ridicate şi, fiind instabile, se potpierde în timpul preparării mâncărurilor. După natura solventului care le măreştebiodisponibilitatea sau le asigură eliminarea (când sunt în exces), vitaminelese împart în două grupe:

- solubile în grăsimi (liposolubile) – vitaminele A, D, E, F şi K;

- solubile în apă (hidrosolubile) – vitamina C şi complexul B

Vitaminele şi sărurile minerale se mai numesc micronutrienţi. Lipsa totală a uneivitamine se numeşte avitaminoză şi poate duce la moartea organismului. De celemai multe ori însă, apare o lipsă parţială, numită hipovitaminoză. Pe de alta parte, hipervitaminoza (excesul de vitamine în organism) duce la dezechilibre în desfăşurarea proceselor metabolice.

Vitamina A (retinol) se mai numeşte şi vitamina creşterii. În stare pură, seprezintă sub formă de ulei sau cristale galbene. În plante, se află sub formăde provitamine A – carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut estebetacarotenul. Retinolul menţine procesul de creştere şi consolidare a oaselor şivitalitatea pielii, părului, dinţilor şi gingiilor; măreşte rezistenţa la infecţiilerespiratorii şi scurtează perioada de boală provocată de acestea; menţine sănătateastraturilor superficiale ale ţesuturilor şi organelor interne; contribuie laînlăturarea petelor pigmentare determinate de vârstă; antrenează activitateacreierului; intervine în procesul de multiplicare a celulelor şi de formare a ţesuturilor;diminuează riscul bolilor cardiovasculare; contribuie la echilibrarea hormonalăprin asigurarea bunei funcţionări a tuturor glandelor endocrine; stimuleazăimunitatea şi preîntâmpină degenerescenţa celulelor şi bolile bătrâneţiiasociate acesteia.

Vitamina B1 (tiamină) face parte dincategoria vitaminelor hidrosolubile, aşa încât se pierde prin fierbere. Se aflăîn drojdia de bere, tărâţele de grâu, ciuperci, legume uscate şi nuci. Esteesenţială pentru funcţionarea sistemului nervos, împiedică degenerareamielinei, asigură transmiterea influxurilor nervoase şi amelioreazăsemnificativ tulburările de memorie; luptă împotriva agenţilor infecţioşi, asigurândun plus de energie organismului şi potenţând acţiunea antiinflamatoare a vitamineiC; stimulează activitatea inimii şi reglează tensiunea arterială; protejeazăorganismul faţă de intoxicaţiile cu plumb şi ajută în terapia specifică adependenţei de alcool; contribuie la dezvoltarea normală a fătului şi previne apariţiamalformaţiilor congenitale; reduce aciditatea sângelui; previne răul de mare şide înălţime; diminuează durerile de dinţi şi cele cauzate de herpesul zoster.

Vitamina B2 (riboflavină) are un roldeosebit în mecanismul vederii, menţinerea integrităţii pielii şi a mucoaselor.Alimentele de origine animală ce au în componenţă această vitamină sunt rinichiul,ficatul, inima, creierul, splina, carnea de peşte, icrele, albuşul de ou.Dintre alimentele vegetale, amintim păpădia, urzicile, spanacul, fasolea verde,ardeiul gras, caisele, căpşunile, strugurii şi prunele. Această vitaminăasigură sănătatea pielii, unghiilor şi părului şi previne crampele musculare. Contribuiela menţinerea longevităţii organismului; protejează vederea, măreşte acuitateavizuală, combate oboseala oculară, senzaţiile de arsură, hipersecreţialacrimală şi previne apariţia cataractei; reduce numărul celulelorprecanceroase şi scade incidenţa unor forme de cancer; stimulează sintezainsulinei, intervenind în metabolismul glucidelor şi prevenirea sau ameliorareadiabetului.

VitaminaB3 sauPP (niacină) – acţionează în metabolismul glucidelor, lipidelorşi proteinelor; intervine în mecanismele intime ale ADN-ului, asigurând protecţieîmpotriva mutaţiilor genetice; previne ateroscleroza, prin scăderea sintezeitrigliceridelor şi a colesterolului rău şi stimulează colesterolului bun (efectpotenţat de administrarea simultană de crom); intensifică circulaţia sanguină şireduce tensiunea arterială; intervine în metabolismul serotoninei, determinândastfel atenuarea durerilor la bolnavii reumatici; intervine în sintezahormonilor sexuali (estrogeni, progesteron, testosteron), a tiroxinei,insulinei; ajută la combaterea dependenţei de alcool, tutun şi droguri şi contribuiela terapia specifică a unor boli psihice (schizofrenie, depresie); atenuează tulburărilegastrointestinale şi respiraţia urât mirositoare, menţinând starea de sănătatea sistemului digestiv; ajută la uşurarea migrenelor. Surse importante devitamina B3 sunt produsele de origine animală precum carnea de vită, carneaalbă, peştele şi produsele lactate. De asemenea, ciupercile proaspete, pâineaintegrală şi cerealele conţin cantităţi importante de vitamina B3. Dintrefructe, bogate în această substanţă sunt smochinele, curmalele, piersicile şi avocado.

Vitamina B5 (acid pantotenic) este indispensabilă vieţii şi absolut necesarăarderii proteinelor, lipidelor şi glucidelor din alimente; menţine „inteligenţamateriei vii” prin activarea sistemului nervos parasimpatic şi stimulareaproceselor de digestie, de excreţie şi de reparare celulară; combate stresul(se mai numeşte şi vitamina antistres) şi preîntâmpină oboseala prin stimulareaactivităţii glandelor suprarenale; asigură fertilitatea la ambele sexe şi seconstituie într-un adevărat elixir al tinereţii; eficientă în poliartritareumatoidă; stimulează creşterea şi rezistenţa mucoaselor, părului şi unghiilor;potenţează terapia de detoxifiere în caz de alcoolism cronic; previne infecţiile,măreşte capacitatea de formare a anticorpilor şi ajută la vindecarea rănilor;adjuvant în tratamentul şocurilor post-operatorii. Din grupa vitaminelor solubileîn apă şi sintetizate de plantele verzi, vitamina B5 este cea care ajunge înorganele animalelor care le consumă, mai ales în ficat şi ouă.

Vitamina B6 (piridoxină) nu sestochează în organism, fiind necesară administrarea unei doze zilnice. Existăîn tărâţele de grâu, drojdia de bere, rinichi, ficat, creier. Se distruge prinfierbere sau congelare, carenţa ducând la dermatite şi anemie. Asigură energianecesară organismului, intervenind în metabolismul glucidelor şi alaminoacizilor; permite sintetizarea acizilor nucleici cu rol în întârziereaprocesului de îmbătrânire; este indispensabilă echilibrului psihic; reduceriscul afecţiunilor cardiovasculare prin stimularea producerii de homocisteină;ameliorează răspunsul imunologic în cazul infecţiilor virale şi al boliicanceroase prin stimularea producerii de globule albe şi de interleukine;participă la sinteza insulinei, perturbă mecanismele diabetogene şi reduceposibilitatea apariţiei complicaţiilor bolii; necesară femeilor însărcinate şi celorcare alăptează; are rol în prevenirea unor boli nervoase şi dermatologice; atenueazăgreaţa şi contribuie la ameliorarea „răului de dimineaţă”; reduce spasmelemusculare nocturne, cârceii, amorţeala mâinilor şi anumite forme de nevrite ale extremităţilor; contribuie la eliminarea apei din ţesuturi, acţionând ca diuretic.

Vitamina B8 (biotină) are un rol esenţial în metabolismul glucidelor, lipidelorşi al proteinelor, precum şi în metabolismul energetic celular; intervine în sintezaglobulelor roşii şi a limfocitelor şi ajută la formarea ADN-ului şi a ARN-uluimesager; încetineşte încărunţirea părului şi ajută la prevenirea şi tratamentulcalviţiei; atenuează durerile musculare; ajută la cicatrizarea rănilor şi la vindecareaeczemelor şi dermatitelor. Se găseşte preponderent în fructe, orez integral,spanac, roşii, păducel, păpădie, nuci, ciuperci, porumb morcovi, lapte.

Vitamina B9 (acid folic) participă la multe sinteze organice (neurotransmiţători,acizi nucleici), contribuind la menţinerea echilibrului psihic; refacestructura normală a celulelor uterului, denaturate de folosireacontraceptivelor şi preîntâmpină dezvoltarea cancerului de col uterin; protejeazăpersoanele de vârsta a treia, scăzând riscul bolilor coronariene, al tulburăriifacultăţilor intelectuale şi al tulburărilor de comportament; ameliorează manifestărileclinice în boala Crohn şi previne apariţia polipilor rectali responsabili derectocolita hemoragică; măreşte lactaţia şi oferă organismului protecţie împotrivaparaziţilor intestinali şi a toxinelor alimentare; conferă pielii un aspect sănătos;protejează organismul faţă de acţiunea toxică a fumului de ţigară. Necesităţilecorpului nostru pot fi pe deplin satisfăcute printr­-o alimentaţie echilibrată:migdale, legume verzi, sparanghel, spanac, varză, porumb, morcov, fasole verde,caise, banane, portocale, mazăre.

Vitamina B12 (cobalamină) intervine în metabolismul azotului şi al glucidelor şistimulează sinteza fosfolipidelor şi a ADN-ului; influenţează pozitivactivitatea sistemului nervos, acţionând ca tonic cerebral, diminuândiritabilitatea şi mărind puterea de concentrare, memoria şi echilibrul psihic;contribuie la sinteza globulelor roşii, prevenind astfel anemiile; stimulează creştereaşi măreşte pofta de mâncare la copii; joacă un rol important în detoxificareaorganismului de metale grele; încetineşte procesele de îmbătrânire; are acţiuneenergizantă, putând ameliora sindromul oboselii cronice. Vitaminele B acţioneazăsinergic, astfel încât este de preferat administrarea lor concomitentă:vitamina B2 este implicată în obţinerea de vitamina B6 care, la rândul ei, esteindispensabilă pentru producerea vitaminei B3; vitamina B2 stimulează sintezavitaminei B12, iar insuficienţa ei este suplinită de un aport suplimentar devitamina B3. Cea mai bună sursă e ficatul, dar şi peştele, ouăle, laptele şi derivatele lactate.

Vitamina B17 (letril sau amigdalină) este mai puţin cunoscută înlumea medicală. După ani de cercetări, biochimistul Ernest Krebs a izolat în 1950o nouă vitamină, pe care a denumit-o B17. Se aduc în discuţie tot mai mult oserie de ipoteze conform cărora cancerul ar fi o boală provocată de absenţaunei substanţe pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa, şi anume vitaminaB17. Sâmburii de caise constituie cea mai bogată sursă naturală de vitaminaB17. În general, seminţele fructelor (mai puţin citricele) conţin această substanţă,care le conferă un gust amărui, specific. Conform studiilor efectuate de Krebs,consumul zilnic a 7-10 sâmburi de caise previne apariţia cancerului.Tratamentul, considerat în prezent neconvenţional, constă în injectareaintravenoasă a unor doze de amigdalină, timp de 2-3 săptămâni, urmată de dozeorale, pentru menţinere.

Vitamina C (acid ascorbic) este conţinută, în principal, de fructe şi legume,dintre care cele mai importante sunt: ardeiul gras, pătrunjelul, hreanul,spanacul, loboda, conopida, ceapa verde, ridichile, măceşele, coacăzele, zmeura,vişinele, corcoduşele, gutuile, caisele şi afinele. Unui adult i se recomandăconsumarea zilnică a circa 700 g de legume şi fructe. Vitamina C este solubilăîn apă şi ajută la absorbţia fierului şi fixarea calciului în organism, dar sedistruge uşor prin fierbere sau congelare. Vindecă rănile, combate sângerareagingiilor şi ajută în surmenajul fizic sau intelectual. Este important de ştiutcă aspirina triplează viteza de eliminare a vitaminei C. Boala provocatăde carenţa vitaminei C se numeşte scorbut şi se caracterizează prin scăderea îngreutate, slăbiciune, hemoragii subcutanate, inflamarea gingiilor, pierdereadinţilor şi chiar moartea. Vitamina C stimulează sistemul imunitar, reprezentândo barieră în calea pătrunderii infecţiilor în corp, protejându-l de efectele neplăcuteale răcelilor obişnuite; favorizează activitatea inimii şi a muşchilor, acţionândca factor anti-trombotic, hipocolesterolemiant şi hipotensor; participă laformarea hormonilor şi a colagenului; creşte fertilitatea masculină şi previnedisplazia de col uterin; împiedica formarea nitrosaminelor, oferind astfel protecţieîmpotriva agenţilor cancerigeni; luptă împotriva îmbătrânirii, acţionând în direcţianeutralizării radicalilor liberi de oxigen.

Vitamina D (calciferol) esteliposolubilă şi se găseşte în alimente, atât în stare liberă, cât şi sub formăde provitamine. Este rezistentă la temperaturi înalte, iar în cantitate mare segăseşte în uleiurile de peşte, ficat, unt, ouă, lapte, drojdie de bere etc. Areun rol fiziologic foarte important, favorizând absorbţia calciului şi afosforului. Însă rolul fundamental al vitaminei D constă în reglareametabolismului. În avitaminoze D, apare rahitismul la copii şi osteomalacia laadulţi, boli manifestate prin deformarea oaselor. La începutul secolului XX s-adescoperit că ficatul de cod şi uleiul obţinut din el, folosite la început caremediu băbesc, erau chiar eficiente. În anul 1924 s-a ajuns la concluzia căanumite alimente tratate cu ultraviolete puteau preveni rahitismul. Acesteindicii au dus la descoperirea unui compus biologic activ, şi anume vitaminaD3, format în pielea animalelor în timpul expunerii la ultraviolete. Contribuiela buna asimilare a vitaminei A şi, împreună cu aceasta, acţionează preventivîn cazul răcelilor şi ajută la tratarea conjunctivitelor.

Vitamina E (tocoferol) este cunoscută ca factorul fertilităţii, deoarece areun rol foarte important în reproducere. Există din plin în uleiul din germenide grâu şi de porumb şi mai puţin în cel din floarea-soarelui. Din regnulvegetal, sursele cele mai importante sunt: mazărea, salata, spanacul, varza şi morcovii.Vitamina Eîmpiedică deteriorarea celulelor de către radicalii liberi, stabilizând membranelecelulelor şi îmbunătăţind funcţia imună la vârstnici; previne formareacicatricelor adânci şi ajută la vindecarea rănilor; creşte rezistenţaorganismului, furnizând cantităţi sporite de oxigen; atenuează starea deoboseală; stimulează imunitatea faţă de infecţiile virale, acţionând ca un puternicfactor antiinflamator; previne bolile cardiovasculare, având acţiuneanticoagulantă, tonic capilară şi hipotensivă; contribuie la ameliorarea boliidiabetice.

Vitamina K (filochinonă) numită şiantihemoragică are un rol major în procesul de coagulare a sângelui, micşorândpermeabilitatea capilarelor, împiedicând formarea cheagurilor şi prevenind sângerărileaccidentale ale copiilor mici; se asociază cu vitamina D în procesul de formareşi de consolidare a oaselor şi a dinţilor şi în combaterea osteoporozei; micşoreazădebitului menstrual; combate greţurile şi vărsăturile la gravide; participă lametabolizarea proteinelor şi la fixarea calciului. Vitamina K este produsă depropria noastră floră intestinală în proporţie de 50%. Restul provine dinlegume verzi precum salată, broccoli, spanac, varză, mazăre, conopidă,pătrunjel, din fructe precum kiwi şi avocado, din cereale şi din uleiul demăsline sau de soia. Important: antibioticele atacă flora intestinală,producătoare de vitamina K; pentru refacere, se recomandă iaurtul.

VITAMINA C – vitamina vieţii
O armă împotriva tuturor bolilor, probabil cea mai genială dintre invenţiile naturiieste vitamina C sau acidul ascorbic, cum o numesc specialiştii. Dacă s-ardecerna medalia de aur la un concurs al substanţelor nutritive, ea ar ficâştigată incontestabil de Vitamina C. O substanţă mai preţioasă nu se găseşte pe tot pământul. Citiţi mai jostot ce merită ştiut despre acest super-antibiotic.

O vitamină pentru plante, animale şi oameni
La animalele inferioare şi ulterior la cele superioare, vitamina C a reprezentatcatalizatorul tuturor reacţiilor vitale. De fapt, prezenţa ei a făcut posibilăviaţa şi mişcarea. Deci nu este de mirare că fiinţele imobile – plantele –consumă şi necesită relativ puţină vitamina C. Cu cât este mai dinamic, unanimal sau un om are nevoie de o cantitate mai mare de vitamina C. Înascensiunea pe scara progresului biologic de la animal la om, vitamina C a fostun participant activ. Fără ea, ne-ar fi imposibil să percepem deosebirile dintreculori, să conştientizăm trecerea timpului, sa trăim bucuria şi entuziasmul.Necesarul de vitamina C a crescut odată cu evoluţia formelor de viaţă.

Funcţiile vitaminei C
În organismul uman, vitamina C are două mari funcţii: întărirea imunităţii şi echilibrareapsihicului. Ea este cel mai redutabil inamic al tuturor bolilor. În sistemulimunitar, vitamina C este duşmanul neînduplecat al oricăror agenţi patogeni, alparaziţilor, virusurilor, microbilor şi al radicalilor liberi, care fug de eaca dracul de tămâie. Faţă în faţă cu moleculele de vitamina C, radicalii liberin-au nici o şansă. Şi, întrucât ei ne aduc îmbătrânirea şi în final moartea, sepoate afirma că vitamina C este cel mai eficient apărător al tinereţii.

Cheia pentru o viaţă fericită
E absolut firesc să ne trezim dimineaţa, întâmpinând noua zi cu speranţă şi bucurie, aşacum fac animalele. Dacă un om se dă jos din pat fără chef, descurajat şi plinde gânduri negre, înseamnă că există o perturbare în biochimia creierului şi anervilor săi. Un asemenea fenomen nu are voie să se petreacă. Vitamina C joacăaici un rol considerabil, ea poate fi chiar cheia ce ne deschide calea spre oviaţă mai fericită.

Vitamina C pentru un ţesut conjunctiv rezistent
Vitamina C mai are de îndeplinit în corpul nostru o funcţie suplimentară, defelneglijabilă. Ea consolidează ţesutul conjunctiv. În acelaşi timp, tonifică şi netezeştepereţii tuturor vaselor de sânge, de la cele mari până la capilarele dedimensiuni microscopice. Cu vitamina C, varicele şi hemoroizii se retrag, iarridurile şi încreţiturile pielii dispar.

Vitamina C pentru gingii sănătoase şi dinţiputernici
Cu un aport consistent de vitamina C vă întăriţi dinţii şi gingiile mai bine decât cu oricepastă. Mâncaţi o lămâie pe zi şi veţi putea muşca din măr fără grijă. Acestproces de fortificare se manifestă vizibil la gingii şi la alveolelemaxilarului, oasele cu cel mai mare consum de calciu din corpul nostru. Calciulsingur se deplasează prea lent pe drumul său spre celule. Combinat însă cu vitaminaC, el formează nişte compuşi – aşa-numiţii chelaţi – fiind astfel transportatde urgenţă la destinaţie, prin curier rapid. Efectele se observă mai ales înaprovizionarea cu calciu a dentinei, materialul din care sunt făcuţi dinţii. Înabsenţa vitaminei C, eficienţa calciului scade la jumătate.

Lămâie în loc de spălat pe dinţi?
Calciul şi vitamina C sunt stomatologii naturii, concurenţii nedeclaraţi aidentiştilor. Mănâncă de două ori pe zi câte o lămâie şi în acest mod teasiguri că ai în permanenţă respiraţia proaspătă şi dinţii perfect curaţi.Vitamina C omoară bacteriile ce dau naştere cariilor, iar calciul cimenteazămaxilarele şi dinţii. „E o metodă mai sănătoasă decât sa-ţi freci de trei oripe zi gingiile, până le răneşti”, susţin biochimiştii moderni. În sprijinulacestei afirmaţii, ei amintesc de arcadele dentare descoperite în siturilearheologice: au aparţinut unor oameni care au trăit acum 5000 sau 10.000 de anişi prezintă dinţi sănătoşi, deşi pe vremea aceea nu existau cabinetestomatologice şi încă nu se inventase pasta de dinţi.

Vitamina C stabilizează greutatea corporală
Un lucru extrem de important pentru toate persoanele supraponderale şi obeze: vitamina Ceste aliatul principal al celor ce doresc să devină supli. Este interesant deremarcat faptul că animalele care trăiesc în libertate îşi menţin greutateacorporală stabilă până la sfârşitul vieţii cu ajutorul vitaminei C.

Reglator al procentului de fier
Vitamina Care şi alte funcţii în organismul nostru: ea „eliberează” fierul din pereteleintestinului şi din splină şi îl transferă în sânge, pentru a permiteaprovizionarea cu oxigen a celulelor.

Repararea ţesutului conjunctiv
Vitamina Cjoacă un rol preponderent în repararea şi regenerarea ţesutului conjunctiv. Deaceea, este de mare ajutor la contuzii şi loviri, precum şi în prevenirea şitratarea diverselor traumatisme suferite de sportivi.

Carenţa de vitamina C
Primele semnece indică un deficit de vitamina C pot fi: sângerarea gingiilor, răcelilefrecvente, tendinţa de inflamare a mucoaselor, varicele, hemoroizii, excedentulde greutate corporală, oboseala persistentă, nervozitatea, dificultatea deconcentrare, stările depresive, tulburările de somn, ridurile, talpa gâştei laochi, căderea părului, slăbiciune generală, lipsă de farmec.

Absorbţia rapidă a vitaminei C
Aceastăsubstanţă uimitoare este rapid absorbită în sânge şi în celule, dar şi trimisăîn spaţiul intercelular. Leucocitele (globulele albe), atât de importantepentru sistemul imunitar, conţin concentraţii înalte de vitamina C. La omulsănătos, ele sunt pline până la refuz cu molecule de vitamina C, fiind astfelînarmate până în dinţi pentru lupta cu germenii patogeni.

Vitamina C nu este toxică
Eventualul surplus de vitamină C se elimină prin urină într-un interval de 24 de ore.Rinichii reţin o cantitate redusă, pe care o reintroduc în metabolism. Dacă se ingerează o cantitate exagerată de vitamina C, organismul foloseşte doar jumătate.

Din când în când, câte un fruct
Potrivit unor cercetări de dată recentă, este important să consumăm alimente bogate învitamina C, distribuite în porţii mici pe tot parcursul zilei. Deosebit debogate în vitamina C sunt: fructele şi legumele proaspete, salata, ficatul.

O lămâie întreagă pentru sănătate
Dacă nu beţidoar sucul stors din lămâie, ci îi mâncaţi şi pulpa, acţiunea vitaminei C va fide 20 de ori mai puternică. Explicaţia constă în prezenţa bioflavonoidelor înpulpa fructului. Din acest motiv, biochimiştii ne sfătuiesc să nu ne mulţumimcu zeama, ci să mâncăm lămâia în întregime.

Călăul radicalilor liberi
Alături de vitamina A, vitamina E şi seleniu, vitamina C face parte din grupa principalilorantioxidanţi care combat radicalii liberi, ajutând celulele din corpul nostrusă se reînnoiască în permanenţă şi să-şi păstreze sănătatea. Radicalii liberisunt ansambluri de atomi cu un electron necuplat şi o foame nepotolită deoxidare. Ei vor să smulgă dintr-o moleculă oarecare a unei celule învecinate unelectron, felul lor de mâncare preferat, şi să-l înghită. Când se întâmplăaceasta, atât molecula respectivă, cât şi echilibrul celulei sunt perturbate,declanşându-se prompt o serie de reacţii succesive. După o ofensivă încununatăde succes a radicalilor liberi, celula slăbită poate fi atacată de miliarde dealţi radicali liberi. Este o perspectivă deloc îmbucurătoare, fiindcă există unnumăr imens de radicali liberi, ce nu aşteaptă decât o asemenea şansă. Ei semultiplică exploziv şi se află la ei acasă în substanţele nocive şi toxice. Radicaliidăunători iau naştere în corpul nostru pe mai multe căi. Iată câteva: oplimbare pe o arteră intens circulată; consumul unei cutii de ton delicios, darotrăvit cu conservanţi, fumatul, care echivalează cu o fabrică uriaşă deradicali liberi. În ce măsură au de suferit celulele în urma atacului lor ne-oarată, de exemplu, numeroasele încreţituri fine de deasupra buzei superioaresau ridurile ce brăzdează frecvent feţele fumătorilor. În consecinţă, amatoriide nicotină trebuie să se orienteze spre o hrană foarte bogată în vitamina C,întocmai ca oamenii care trăiesc într-un mediu poluat cu noxe (de pildă, învecinătatea unor coşuri industriale ce umplu aerul de fum).

Zvelţi şi în formă, cu două lămâi pe zi
Mâncând doar două lămâipe zi, punem la adăpost moleculele de tiroxină, responsabile pentru supleţea şivioiciunea noastră. Din păcate, mulţi medici nu cunosc încă acest lucru. De fapt,tiroida, mica glandă harnică plasată în faţa laringelui, produce, în modnormal, suficientă tiroxină, însă molecula ei simplă, extrem de vulnerabilă,cade imediat pradă radicalilor liberi, astfel încât nu mai poate ajunge lacelule. Doar moleculele de tiroxină însoţite de cel puţin 12 molecule devitamina C, ca nişte poliţişti imunitari, sunt protejate împotriva radicalilorliberi şi pot parcurge drumul până la capăt, pătrunzând în celulele dinorganism. În concluzie: dacă mâncăm de două ori pe zi câte o lămâie, moleculelenoastre de tiroxină devin inatacabile şi vom fi zvelţi şi în formă.

Riscurile sportului de rezistenţă
Radicalii liberi apar în număr mare şi atunci când practicăm sporturi ce presupun un efortfizic apreciabil timp îndelungat. Cu cât absorbim şi consumăm mai mult oxigen,cu atât mai multe molecule agresive de oxigen vor tinde să oxideze ceva. Încazul unui maraton de exemplu, nici o rezervă imensă de vitamina C nu mai oferăprotecţie suficientă. Din acest motiv, cei ce practică un sport de rezistenţă,cum ar fi cicliştii, suferă adesea de infecţii ale căilor respiratoriisuperioare.

Utilizările vitaminei C
Ochii reprezintă cel mai important dintre organele noastre de simţ, ce ne întreţineşi ne salvează viaţa. Cu ei vedem hrana, dar şi pericolul. Lichidul lacrimalconţine de 30-50 ori mai multă vitamină C decât sângele. Un cristalin afectatde cataractă e sărac în vitamina C. Un supliment de aproximativ 1 gram pe zipoate stopa şi chiar vindecă boala. De asemenea, vitamina C le poate fi deajutor şi suferinzilor de glaucom. Administrată în doze mari (până la 30 gramezilnic), ea face să scadă tensiunea intraoculară până la 16 mm Hg, ceea ceînseamnă o ameliorare considerabilă.

Vitamina C consolidează ţesutul conjunctiv
O descoperireinteresantă este aceea că în centrul unei răni recente se produce o acumularede vitamina C. Ea este indispensabilă pentru formarea unui nou ţesut conjunctivde colagen. Ţesutul astfel alcătuit e elastic, dar mai rezistent la ruperedecât cablurile de oţel ce susţin podul Golden Gate din San Francisco. Dacă neaprovizionăm regulat corpul cu nutrienţii necesari şi în primul rând cu multăvitamină C, pielea îşi păstrează tonusul, rămânând netedă şi elastică. La numai30 de minute după ce am ingerat alimente bogate în vitamina C, producţia decolagen creşte de 6 ori.

Vitamina C şi astmul
De extraordinarele proprietăţi imuno-modulatoare ale vitaminei C pot beneficia şi bolnavii de astmă, care - după cum rezultă adesea din analize - au prea puţinacid ascorbic în sânge. Chiar şi doza moderată de 1 g luată zilnic poate ameliora astmul bronşic. Totodată, vitamina C are şi o acţiune antihistaminică(dezinflamatoare) şi antialergică.

Să prevenim ateroscleroza
Acidul ascorbic ne tonifică vasele sanguine, menţinându-le pereţii netezi, astfelîncât periculoasele cristale, constituite din colesterol solidificat şi calciu,răspunzătoare de îngustarea vaselor şi în cele din urmă de instalareaaterosclerozei, nu-şi găsesc loc să se fixeze. În condiţiile unei alimentaţiideficitare, vasele de sânge, mai ales venele, care sunt oricum mai fragile,devin poroase, lăsând sângele să treacă în ţesutul alăturat. Vitamina C vindecă aceste vase bolnave.

Influenţa vitaminei C asupra psihicului
Vitamina C are o însemnătate covârşitoare pentru psihicul nostru. Ca substanţăstimulatoare şi de protecţie la nivelul glandei hipofize, ea face posibilăsecreţia a zece hormoni ce dirijează patru domenii: sexualitatea, funcţiiletiroidei, stresul şi creşterea. Vitamina C participă la sinteza noradrenalinei,o substanţă care ne înviorează şi ne face euforici. Când ne confruntăm brusc cuun pericol, de exemplu cu riscul unui accident, suntem obligaţi să reacţionămcu viteza fulgerului. În acel moment, se sintetizează imediat noradrenalină. Înfiecare dintre aceste etape ale procesului metabolic este prezentă vitamina C.Noradrenalina are, alături de adrenalină, o acţiune excitantă, activeazăcirculaţia, creşte tensiunea arterială şi ne ajută să ne simţim proaspeţi şivioi. Vitamina C poate fi considerată un drog al fericirii, însă unul natural,fabricat de organismul nostru.

Nu obosit şi somnolent, ci în formă şi vioi
Vitamina C este necesară şi pentru sinteza serotoninei, o substanţă fără de care n-amreuşi să ne relaxăm şi să dormim. O descoperire de ultimă oră a cercetătorilorvine să confirme definitiv însemnătatea vitaminei C pentru sănătatea noastrămentală şi psihică. Este vorba de contribuţia ei la transmiterea impulsurilornervoase, la stimularea memoriei şi capacitaţii de concentrare. La numai o orădupă ce a fost băută, zeama a 4 lămâi determină o înviorare psihică şi mentală.Fenomenul invers, lipsa vitaminei C, duce la temutul proces al îmbătrâniriicerebrale, la maladia Alzheimer şi la distrugerea masivă a neuronilor. Avertismentpentru sărbători: După o petrecere de trei zile şi trei nopţi cu nicotină,alcool, mâncăruri cu grăsime în exces şi aer mizerabil, înţesat cu fum deţigară, oricine se poate îmbolnăvi de Alzheimer în stadiu incipient. Toaterezervele de vitamina C sunt irosite şi, într-un răstimp foarte scurt, creierulşi neuronii îmbătrânesc cu câteva decenii.

De unde luăm vitamina C?
Măceşele, afinele şiardeiul gras sunt mult mai bogate în vitamina C decât clasicele lămâi. Citricele,precum lămâile sau portocalele, nu sunt cea mai bună alegere dacă ai nevoie deo cantitate foarte mare de vitamina C. Poţi opta în schimb pentru un fructexotic, cum ar fi papaya sau guava, sau o mână de coacăze de pădure, ce conţinde 3 ori mai mult acid ascorbic, cum mai e numită această vitamină. Dacă nu,oricând poţi lua sirop de măceşe sau măceşe simple, din care poţi face ceai.Acestea au, pe suta de grame, de 20 de ori mai multă vitamina C decât lămâile.

Răcelile dese, lipsă de vitamina C
Vitamina C este un bun antioxidant care îmbunătăţeşte reacţia de apărare a organismului. Esteeficientă în oxidarea grăsimilor şi ajută metabolismul celular. Un aportsuplimentar de vitamina C este necesar atunci când organismul este supus unuistres suplimentar, cum ar fi perioada de iarnă. Fumătorii, diabeticii şi persoanelecu diferite infecţii au nevoie de o cantitate mai mare de acid ascorbic. Semneleunei cantităţi scăzute în organism sunt, de regulă, puţin vizibile. E posibilsă ai mai puţină vitamina C în organism dacă ai o susceptibilitate mai mare lainfecţii şi dacă te învineţeşti mai uşor. Cele mai bune surse din această vitaminăsunt legumele verzi şi fructele de pădure. Cea mai mare cantitate o aumăceşele. Şi vişinele sau merele au o concentraţie ridicată. Legumele au şi eleo concentraţie mare, dar este de dorit să fie consumate în stare crudă şi cât maiproaspete. În timpul iernii, un aport important de vitamina C îl au murăturile.Mai puţin cunoscut, ardeiul gras are o concentraţie foarte ridicată de acidascorbic. În timpul verii, fructele de pădure pot fi o alegere mult mai bunădecât lămâile.

Fierberea inactivează vitamina C
Pentru a asimila cât mai mult din această vitamină, nu fierbeţi alimentele, ne învaţănutriţioniştii. Orice procedeu de încălzire (fierbere, coacere, prăjire) lapeste 50°C inactivează vitamina C. Legumele trebuie doar opărite. Şi expunereala aer timp îndelungat are acelaşi efect. Mâncaţi fructe sau legume în starecrudă şi la scurt timp după ce le-aţi tăiat. Pentru a prepara un ceai bogat învitamina C, adăugaţi lămâia când lichidul este călduţ şi beţi-l imediat.


Alimente cu oconcentraţie mare de vitamina C (mg. / 100 gr)
măceşe – 1.500
ardei roşu –190
coacăze – 150
pătrunjel –100
kiwi – 92
ardei gras –90
broccoli – 80
portocale – 71
lămâi – 70

VITAMINA D - activatorul sistemului imunitar


Această vitamină liposolubilă se găsește în germenii de grâu, uleiurile vegetale, majoritateavegetalelor proaspete. De asemenea, în laptele integral, unt, gălbenușul de ou,ficatul peştilor (ulei de morun), peştii graşi (heringi, sardele), polen. Asimilareavitaminei D doar din hrană nu e suficientă. Ea trebuie asociată şi cu expunereala soare şi administrarea de suplimente. Doza zilnică recomandată este de 2.000de unități, iar un aport suficient din acest nutrient este eficient nu doar înmenţinerea sistemului osos sănătos, ci şi în cazurile de cancer de sân, colonsau diabet. Studii au demonstrat că vitamina D este indispensabilă în bunafuncţionare a inimii, a pancreasului, a musculaturii şi a creierului.

Lumea modernă este bântuită de epidemia deficienţei de vitamina D, această epidemie fiind deo aşa gravitate, încât face ca gripa porcină AH1N1 să pară doar o simplărăceală. Deficienţa de vitamina D nu doar că se extinde în mod alarmant, dareste şi cauza principală a altor boli grave precum cancerul, diabetul,osteoporoza şi afecţiunile inimii. Un studiu publicat în ediţia din martie 2010a Journal of Clinical Endocrinology and Metabolisma arătat că un procent şocant de 59% din populaţie suferă de deficienţa devitamina D. În acelaşi timp, 25% din persoanele testate prezentau un nivelextrem de scăzut de vitamina D în organism. Autorul principal al studiului, dr.Richard Kremer de la Centrul de Sănătate al Universităţii McGill spune că„Nivelurile anormale de vitamina D sunt asociate cu o întreagă gamă de boli,inclusiv cancerul, osteoporoza şi diabetul, precum şi tulburărilecardiovasculare şi cele legate de sistemul imunitar.” Acest studiu confirmăexistenţa unei legături clare între deficienţa de vitamina D şi grăsimilestocate în organism. Astfel este susţinută teoria enunţată cu mulţi ani în urmă,şi anume că razele soarelui faciliteazăpierderea grăsimii din organism. Vitamina D ar putea fi mecanismul hormonalprin care acest fenomen al pierderii grăsimii operează în corpul uman. Însărezultatele cercetărilor legate de vitamina D nu se opresc aici...

Activează sistemului imunitar
Cercetări recente desfăşurate la Universitatea din Copenhaga au dezvăluit că vitamina Dactivează sistemul imunitar prin „armarea” celulelor T, astfel încât acestea săcombată infecţiile. Această cercetare condusă de prof. Carsten Geisler încadrul Departamentului Sănătăţii, Imunologiei şi Microbiologiei, a arătat că,fără vitamina D, celulele T ale sistemului imunitar rămân adormite, neoferindaproape deloc protecţie împotriva invaziei microorganismelor şi virusurilor. Înschimb prezenţa vitaminei D în circuitul sanguin face ca celulele să fie „armate”şi să detecteze invadatorii, distrugându-i şi eliminându-i din organism. Cualte cuvinte, vitamina D acţionează precum cheia de contact a maşinii dvs.:Maşina nu va porni, decât după ce aţi introdus cheia în contact şi aţi pornitmotorul. În acelaşi fel, sistemul dvs. imunitar nu va funcţiona decât dacă esteactivat din punct de vedere biochimic de vitamina D. Dacă începeţi sezonul rececu o deficienţă de vitamina D, sistemul dumneavoastră imunitar este practiclipsit de apărare împotriva gripei. De aceea, persoanele care se îmbolnăvesc sunt cele care petrec mult timpîn casă şi îşi desfăşoară activitatea la interior, fiind astfel expuse la odeficienţă cronică de vitamina D. Defapt, persoanele care au decedat din cauza AH1N1 sufereau de deficienţă de vitaminaD. Practic, ele nu mai beneficiau de protecţia oferită de sistemul imunitar,fiind astfel ţinte uşoare pentru gripa porcină.
Aceste descoperiri legate de „armarea” sistemului imunitar de către vitamina D au fostpublicate în revista Nature Immunology.În urma comentariilor pe marginea descoperirilor, cercetătorii au ajuns laaceeaşi concluzie: „Oamenii de ştiinţă ştiau de foarte mult timp că vitamina D este importantă pentru absorbţiacalciului şi că deficitul ei implică boli precum cancerul şi sclerozamultiplă, dar ceea ce nu au realizat este faptul că vitamina D este crucială pentru activarea sistemului imunitar -lucru care ne este clar acum.” (Sursa: UKTelegraph).
Se pare însăcă CDC şi WHO ignoră complet această cercetare, altfel ar fi recomandatvitamina D pentru combaterea epidemiei AH1N1 în locul injecţiilor de vaccin.Vitamina D ar fi fost mult mai eficientă şi mai puţin costisitoare în luptaîmpotriva epidemiei decât vaccinurile, mai ales că aceste vaccinuri nu îşi facefectul decât în prezenţa unei reacţii din partea sistemului imunitar, iarpentru această reacţie, prezenţa vitaminei D în corp este indispensabilă! Maimult, vaccinurile prezintă efecte secundare nedorite, precum afecţiunineurologice grave, în timp ce singurul efect secundar al vitaminei D este căprevine apariţia a 77% din cazurile de cancer.

Numitorul comun al afecţiunilor
Ceea ce neeste acum foarte clar în urma desfăşurării tuturor noilor studii, este că deficienţa de vitamina D poate fi numitorul comun al majorităţii bolilordegenerative moderne, cu efecte devastatoare. Pacienţii cu insuficienţărenală suferă la unison de deficienţă de vitamina D, iar diabeticii se află deobicei în aceeaşi situaţie. Cei care suferă de cancer, precum şi persoanele cuosteoporoză şi scleroză multiplă prezintă aproape în toate cazurile deficienţăgravă de vitamina D.
De fapt,deficienţa de vitamina D este cauza principală a atât de multe afecţiunidegenerative, încât doar remediind deficienţa în rândul populaţiei, am puteafoarte bine ruina „industria de asistenţă medicală” orientată spre profit, cedomină medicina occidentală a zilelor noastre. Cu alte cuvinte, educaţipopulaţia în legătură cu vitamina D şi industria cancerului va suferi pierderifinanciare devastatoare (vitamina D previne 5 din toate tipurile de cancer).
Acesta arputea fi motivul pentru care multe companii şi organizaţii non-profit, a cărorautoritate şi putere depind de boala canceroasă şi de alte boli, se angajeazăatât de activ în lupta împotriva conştientizării importanţei vitaminei D.Institutul Naţional pentru Cancer (SUA), de exemplu, cea mai prosperăorganizaţie non-profit la nivel mondial, publică neîncetat reclame care ocupă oîntreagă pagină, având scopul de a înspăimânta oamenii în legătură cu razelesolare, menţinându-i astfel în starea de deficienţă de vitamina D. Aceastădeficienţă serveşte intereselor de putere ale National Cancer Institute, această instituţie asigurându-se căoamenii vor rămâne în continuare susceptibili de a face cancer, chiar dacă arputea beneficia gratuit de o soluţie deja accesibilă – razele solare.
În mod similar, FDA (Food and DrugAdministration) nu are niciun interes ca oamenii să afle adevărul desprevitamina D, deoarece populaţia bine informată ar consuma în mod inevitabil maimulte suplimente de vitamina D, reuşind astfel să prevină tot feluri de boli şiafecţiuni, pe care industria farmaceutică se bazează pentru profiturile sale.Fiecare pacient care ia vitamina D induce o pierdere financiară, reprezentândbanii plătiţi pe medicamente în tratarea cancerului, diabetului sauafecţiunilor inimii. La fel, nici celelalte organizaţii non-profit dinindustria cancerului nu doresc ca oamenii să afle adevărul despre vitamina D.Ei preferă să vândă în continuare produse ridicole ca Panglica Roz (simbolinternaţional pentru lupta împotriva cancerului de sân) pretextând astfelstrângerile de fonduri pentru continuarea cercetărilor desfăşurate în căutarearemediului pentru cancer, o căutare fictivă, sortită eşecului, deoarece razelesolare au vindecat şi prevenit cancerul încă din momentul apariţiei omenirii peaceastă planetă. Strămoşii noştri nu erau nevoiţi să alerge după un remediu sausă militeze pentru un tratament de vindecare prin strângeri de fonduri; ei purşi simplu păşeau în lumina soarelui, fiindvindecaţi de cancer prin expunerea la acţiunea razelor solare. Plimbarea peafară în sine constituie vindecarea de cancer, despre care industria susţine cănecesită miliarde de dolari pentru cercetări adiţionale.

Singurul lor scop este ignoranţa oamenilor!
Adevărul înaceastă materie este că medicina modernă are tot interesul ca oamenii să rămânăignoranţi în ceea ce priveşte efectele vindecătoare ale vitaminei D.Supravieţuirea financiară a industriei medicale depinde exclusiv de acest lucru,astfel încât, cele mai influente organizaţii medicale vor diminua sistematicimportanţa acestei vitamine, refuzând să o recomande pacienţilor lor. National Cancer Institute, Komen for the Cure, American Health Association, AmericanMedical Association, Food and DrugAdministration, toate refuză sărecomande vitamina D, promovând în schimb din toate puterile medicamentelesintetice, patentate, aducătoare de profituri uriaşe şi care nu vindecă nimic.În principiu, în industria de asistenţă medicală există o conspiraţie a tăceriiîn ceea ce priveşte vitamina D, această industrie depinzând de bolile amintite,să le aducă profituri.
Bineînţeles,această tăcere va persista, deoarece companiile au scopul de a genera profit şi,dacă faci parte dintr-o afacere care scoate bani de pe urma bolilor, de obiceinu te prezinţi în faţa oamenilor spunându-le cum să se trateze gratis. Dinpunctul de vedere al industriei de asistenţă medicală, orientată doar spreprofit, educarea oamenilor despre vitamina D nu are niciun sens.

Adevărul despre vitamina D
Nu se poate ascunde la nesfârşit adevărul despre vitamina D. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice sunt incontestabile. Iată câteva adevăruri despre vitamina D:

- Majoritatea populaţiei vestice suferă dedeficienţă de vitamina D.

- Deficienţele de vitamina D promovează, printre alte probleme de sănătate, cancerul, diabetul, osteoporoza, afecţiunile renale,depresia, obezitatea şi afecţiunile inimii.

- Deficienţa de vitamina D poate fi remediată cu o suplimentare cu vitamina D sau prin expunerea raţională la acţiunea razelorsolare.

- Produsele de protecţie împotriva radiaţiilorsolare împiedică generarea vitaminei D la nivelul pielii, cauzând deficienţa devitamina D în rândul celor care utilizează astfel de produse.

- Remedierea pe scară largă a deficienţei devitamina D ar reduce semnificativ apariţia afecţiunilor degenerative în rândulpopulaţiei, economisind unei naţiuni miliarde de dolari, reprezentând cheltuielilecolective de asistenţă medicală pentru următorul deceniu.

- Suplimentele de vitamina D sunt extrem deaccesibile. Prevenirea bolilor prin administrarea suplimentelor de vitamina Dreprezintă o investiţie mică în sănătate, care este răsplătită însutit de prineconomisirea cheltuielilor legate de asistenţa medicală.

- Vitamina D e extrem de sigură. Din reacţia celorcare îşi administrează suplimente cu vitamina D reiese că, practic, nu produceefecte secundare negative chiar şi la doze zilnice aparent mari precum4000-8000 unităţi (de 10 ori mai mare decât DZR-ul – doza zilnică recomandată).

- Deficienţa de vitamina D este cauzată în maremăsură de stilul de viaţă modern, desfăşurat în spaţii închise. Oameniitrăiesc, lucrează şi se distrează în casă, sub lumină artificială. Acesta emotivul absenţei expunerii la lumina naturală (raze solare), prin care segenerează vitamina D.

- Vitamina D reduce dramatic susceptibilitatea laboli infecţioase, precum gripele. Ea declanşează sistemul imunitar şi îipermite să funcţioneze mai agresiv în combaterea invaziei virale.

- Vitamina D depăşeşte ca eficienţă vaccinurile.

- Vitamina D depăşeşte ca eficienţă medicamenteleanticancerigene.

- Vitamina D depăşeşte ca eficienţă medicamentelepentru vindecarea osteoporozei.

Vitamina D vindecă mai eficient diabetul decât medicamentele anti-diabet
Încă o dată: vitamina D se dovedeşte a fi mai sigură, mai eficientă şi mult mai convenabilă decât medicamentele vândute la preţuri de monopol. Mai mult, prin natura sa,este evident compatibilă cu organismul uman, din moment ce corpul uman produceefectiv vitamina D când are această ocazie (este expus la acţiunea razelorsolare). În plus, spre deosebire de produsele farmaceutice, vitamina D nudăunează mediului înconjurător. Excesul de vitamina D spălat de ploaie nu contamineazăpeştii, precum produsele farmaceutice…
Toate acestea devăruri evidente despre vitamina D, ne pun pe gânduri: cum se explică faptulcă reforma în sănătate nici măcar nu menţionează acest nutrient? Dacă vreţiîntr-adevăr să reformaţi sănătatea naţiunii, trebuie să începeţi cu remediereaepidemiei de deficienţă de vitamina D în rândul populaţiei. Când vine vorba demenţinerea sănătăţii oamenilor, toate medicamentele din lume nu pot face câtpoate vitamina D... simplu, convenabil şi sigur. Nu vă costă nimic. Nu aveţi nevoie de reţetă.Nu trebuie să consultaţi medicul. Nici măcar nu trebuie să cumpăraţi suplimentepentru a intra în posesia vitaminei D. Doar faceţi o plimbare pe afară, sublumina soarelui, şi veţi iniţia singur procesul de autovindecare a organismuluidvs.
Tocmai această idee, că pacienţii îşi pot vindeca singuri cancerul doar plimbându-seîn natură, este cel mai temut lucru în lumea cancerului şi a industriei devaccinuri. Industria farmaceutică este speriată de moarte la ideea că oameniivor deveni educaţi în materie de nutriţie şi îşi vor da seama că vitamina Dsingură elimină nevoia de sute de medicamente şi vaccinuri potenţiale.Declanşează procesul de vindecare, protejează organismul de boli şi singuraameninţare majoră pe care o prezintă este la adresa profitabilităţii industrieide asistenţă medicală, care domină astăzi medicina.
Dacă medicinamodernă ar putea interzice vitamina D, ar face-o imediat. Totuşi, prinîncercările senatorului McCain de a distruge suplimentele nutriţionale, arputea, într-un final, izbuti.