Casa celor 1.000 de oglinzi – folclor japonez

Sursa

Cu mult timp in urma, intr-un satuc, se gasea un
loc cunoscut drept “Casa celor 1000 de oglinzi”.

Un catelus mititel, vesel din fire, afland de acest loc, s-a hotarat sa-l
viziteze. Cand a ajuns, sarea fericit pe scari si a intrat in
casa. S-a uitat pe hol cu urechiusele ridicate si dand din coada.
Spre marea sa surpriza, s-a trezit privind la alti 1000 de
catelusi fericiti, care dadeau din coada ca si el. A zambit, si
a primit inapoi 1000 de zambete, la fel de calde si
prietenoase. Cand a plecat, s-a gandit: “Este un loc
minunat. Ma voi intoarce sa-l vizitez!”

In acelasi sat, alt caine, care nu era la fel de fericit ca
primul, s-a hotarat si el sa viziteze casa. A urcat cu greu
scarile, cu coada intre picioare, si capul lasat. Cand a vazut
1000 de caini neprietenosi uitandu-se la el, s-a speriat si s-a
zbarlit pe spate, maraind. Cand ceilati 1000 de caini au inceput
si ei sa maraie, a fugit speriat. O data iesit afara, s-a
gandit: “E un loc ingrozitor, nu ma mai intorc acolo niciodata”.

Toate chipurile sunt oglinzi. Ce fel de reflexie vezi pe chipurile celor pe care-i intalnesti?

Proiectie – mecanism de aparare prin care subiectul manifesta in lumea exterioara ganduri, sentimente si dorinte de care nu are stiinta si pe care si le refuza (din diverse motive), atribuindu-le in mod eronat altora, persoane sau lucruri din mediul sau inconjurator.

Cind nu ne place cineva – acel cineva – ne aminteste de o trasatura din noi insine, pe nu o acceptam – din diverse motive.

Cind spunem ca cineva e rau de fapt proiectam propria noastra rautate in acea persoana.