Laptele, ne face bine sau rau? - Raymond Francis
Țin prelegeri în toată țara despre cum să ne menținem sănătoși sau cum să ne recăpătăm sănătatea. Și mi se întâmplă frecvent ca, la câteva luni după o prezentare informativă, să fiu sunat de oameni care-mi mulțumesc pentru că, urmându-mi sfaturile, bolile lor cronice sunt în remisie. Da, se pot întâmpla și miracole medicale, și vreau să vă împărtășesc unul din secretele mele, ca să faceți să vi se întâmple și vouă un astfel de miracol: pur și simplu, nu mai beți lapte și nu mai mâncați niciun fel de produse lactate. Toată lumea poate profita de pe urma acestui sfat, iar pentru mulți oameni aflați în suferință beneficiile vor fi miraculoase.
Toți am crescut cu mitul că laptele „face bine”. De aceea, cei mai mulți părinți sunt convinși că laptele este o parte esențială din alimentația unui copil. Dar câți știu că 70% din populația lumii nu bea lapte? Adevărul e că Mama Natură nu a creat niciun mamifer de pe Pământ cu nevoia de a bea lapte după înțărcare. De fapt, nicio specie de mamifer (cu excepția unui mic procent de oameni) nu continuă să bea lapte după ce a fost înțărcat. Ca să-l citez pe dr. Frank Oski, directorul Secției de pediatrie a Școlii de medicină John Hopkins: „Nimeni n-ar trebui să bea lapte”.
Laptele matern este hrana perfectă pentru... nou-născuți. Laptele de mamă are o compoziție unică pentru fiecare specie. Consumul lui de către mamiferele adulte sau consumul laptelui altei specii este o idee proastă. Dați lapte de elefant unei pisici, lapte de șoarece unei girafe sau lapte de vacă unui om și le veți ruina sănătatea. Laptele de vacă este cel mai mare contribuitor la apariția bolilor noastre cronice. Atunci când oamenii încetează să mai consume lactate, starea lor de sănătate se îmbunătățește. Explicația este că zaharurile, grăsimile și mineralele din laptele de vacă nu sunt potrivite pentru consumul uman. În plus, tot laptele comercializat este pasteurizat, ceea ce îi alterează și mai mult compoziția chimică și-l face cu atât mai dăunător.
Laptele conține un zahar numit lactoză, care se găsește numai în lapte. Mamiferele se nasc cu abilitatea de a produce o enzimă, numită lactază, care digeră lactoza. Ei bine, toate mamiferele, inclusiv majoritatea oamenilor, pierd această abilitate după înțărcare. Fără această enzimă, consumul de lapte cauzează o serie de probleme medicale, de la simple afecțiuni, până la boli grave. Mulți oameni au probleme de sănătate fără a le cunoaște cauza. Am întâlnit persoane care se întrebau de ce se balonează după ce beau lapte. Cel mai probabil, aveau un deficit de lactază.
Laptele din comerț este contaminat cu reziduuri de pesticide, hormoni, antibiotice, dioxină, bifenili policlorurați și alte chimicale. Conform Departamentului de agricultură al Statelor Unite, „tot laptele aflat pe piață, în orice parte a Statelor Unite, conține reziduuri de pesticide”. Aceste reziduuri chimice se acumulează, în timp, în țesuturile noastre și într-un final ajung la concentrații care provoacă malformații la nou-născuți, cancere și alte probleme. Aproximativ 80% din cantitatea de pesticide acumulată în organe de o persoană provine din consumul de lapte și carne. Un exemplu de ceea ce se întâmplă după ani de o astfel de bioacumulare îl dă John Robbins în cartea sa, „Dietă pentru o nouă Americă” (Diet for a New America). El spune că laptele de sân al celor mai multe mame din America este atât de contaminat cu bifenil policlorurat, dioxină și multe alte pesticide, încât „ar trebui confiscat și distrus de către FDA (Administrația Alimentelor și a Medicamentelor), oriunde ar fi găsit la vânzare pe cuprinsul țării”. Aceste substanțe chimice se acumulează în timp în țesutul gras al femeilor, care este utilizat de organism pentru producerea laptelui matern. Robbins mai spune că „EPA (Agenția de Protecție a Mediului) a concluzionat într-un raport că un nou-născut american ingerează, în medie, de 9 ori mai multă dieldrină decât nivelul permis, acest agent insecticid fiind unul dintre cei mai puternici cauzatori de cancer cunoscuți de știința modernă”. Așadar, n-ar trebui să fie o surpriză că boala canceroasă a devenit una din principalele cauze de deces în rândul copiilor sub 14 ani din Statele Unite. Acest lucru se întâmplă din cauza bioacumulării de toxine în corpul mamelor, ca urmare a consumului de carne și lapte de către acestea.
Laptele este, de asemenea, contaminat cu virusuri și bacterii. Reglementările guvernamentale stipulează că, după pasteurizare, laptele n-ar trebui să conțină mai mult de 20.000 de bacterii pe mililitru. Dar într-un studiu realizat de Raportul Consumatorului se arată că în 7 din 25 de mostre de lapte analizate a fost găsit un exces de 130.000 de bacterii pe mililitru. Una din mostre conținea aproape 3.000.000 de bacterii, iar celelalte aveau prea multe bacterii ca să poată fi numărate. A te expune la un asemenea nivel de contaminare bacteriană nu-i o idee prea bună. Prin urmare, dacă ai o boală infecțioasă, reține că s-ar putea să fi căpătat-o din cauza consumului de lapte pasteurizat. Iar dacă nu ai căpătat-o încă, deși consumi lactate din comerț, gândește-te că îți supui zilnic sistemul imunitar la un efort uriaș, care-l va face în cele din urmă să clacheze.
Laptele de vacă conține proteine care nu sunt bune pentru om. Este bogat într-un tip de proteină numită cazeină, care este greu de digerat de către organismul uman. Vacile au 4 stomacuri, așa că n-au nicio problemă, dar noi da. Aceste proteine nedigerate ajung în intestinul gros, unde intră în putrefacție. Acest proces creează produși secundari foarte toxici, care ne otrăvesc lent. Proteinele nedigerate intră, de asemenea, în sistemul circulator, provocându-ne reacții alergice. Din această cauză este laptele cunoscut ca fiind un alergen foarte puternic. Dr. Frank Oski spune că „cel puțin 50% dintre copii sunt alergici la lapte și derivatele sale”. Într-un procent și mai mare sunt alergici adulții. Reacțiile alergice obosesc sistemul imunitar și scad rezistența organismului la infecții și alte boli.
Laptele de vacă este bogat în calciu, dar în același timp, o sursă slabă de calciu pentru noi. Mai mult, ne provoacă pierderi de calciu. Laptele de vacă conține 1,2 grame de calciu/litru, în timp ce laptele matern conține numai 0,3 grame de calciu/litru. Cu toate acestea, un bebeluș absoarbe mai mult calciu din aceeași cantitate de lapte matern, deoarece calciul din laptele de vacă este foarte puțin biodisponibil. Deși conține mult mai mult calciu, laptele de vacă conține și foarte mult fosfor. Calciul se combină cu fosforul în tubul digestiv și astfel absorbția lui este împiedicată. Pe lângă aceasta, laptele de vacă conține foarte puțin magneziu, un element absolut necesar pentru metabolizarea calciului. Calciul care nu este metabolizat în totalitate ajunge să formeze pietre la rinichi, gută și plăci aterosclerotice.
O altă problemă este aceea că laptele de vacă este foarte bogat în proteine care se metabolizează în acizi puternici. Acești acizi ne fac foarte rău, așa că organismul folosește calciul din oase pentru a-i neutraliza. Populația Statelor Unite reprezintă doar 4% din populația globului, dar consumă mai multe lactate decât restul de 96% din populație la un loc! Dacă laptele ar fi bun pentru oase, noi, americanii, ar trebui să avem cele mai puternice oase din lume. În schimb, avem cea mai mare rată a osteoporozei din lume. Studiile efectuate în acest sens arată că țările cu un consum ridicat de lactate pe cap de locuitor au și cele mai multe cazuri de osteoporoză.
O mulțime de vegetale, cum ar fi varza, broccoli, sfecla, semințele de susan, salata verde sunt surse bogate de calciu. Ar trebui să ne luăm calciul din același loc din care și-l iau și vacile - din plante.
Laptele conține prea multe grăsimi. 50% din caloriile pe care le conține laptele provin din grăsimile acestuia, iar 60% dintre acestea sunt grăsimi saturate. Astăzi, copii de numai 2-3 ani manifestă deja primele semne ale aterosclerozei, din cauza excesului de grăsimi consumate, iar bolile de inimă sunt principala cauză de deces în Statele Unite.
Prin pasteurizare, adăugăm încă un risc de îmbolnăvire, deoarece schimbăm întreaga stare fizico-chimică a laptelui. De pildă, pasteurizarea reduce biodisponibilitatea calciului din lapte cu 50%, enzimele sunt dezactivate, iar structura moleculelor de proteine este modificată. Structura laptelui este alterată în așa măsură, încât, atunci când vițeii sunt hrăniți cu lapte de vacă pasteurizat, hrana perfectă pentru ei, toți mor în decurs de două luni. Experiențe similare cu lapte pasteurizat de pisică, șoarece șobolan... au avut același rezultat. Puii de animale s-au îmbolnăvit și în final au murit. Întreb: dacă laptele pasteurizat omoară toate aceste animale, de ce continuăm să credem că este bun pentru noi?
Consumul de lapte este în mod clar asociat cu o varietate de boli. Una este anemia feriprivă (carența de fier) la copiii mici. Potrivit dr. Frank Oski, în cartea sa „Nu-ți bea laptele!” (Don’t Drink Your Milk!) aproximativ 20% dintre copiii cu vârsta de până în 2 ani suferă de deficit de fier. În jumătate din aceste cazuri, o alergie la lapte provoacă o sângerare intestinală, ceea ce duce la pierderi de fier și, ca urmare, la anemie. Infecțiile la urechi sunt o altă problemă frecventă. Acestea ar putea fi prevenite dacă s-ar înlătura laptele din alimentația copilului. Există o corelație clară între scleroza multiplă și cantitatea de lapte consumat. Delincvența juvenilă este foarte frecventă în rândul adolescenților care consumă mari cantități de lactate. Diabetul, bolile de rinichi, eczemele, astmul, artrita reumatoidă, apendicita, infecțiile cu streptococi, leucemia, boala Lou Gehrig, răceala, gripa, amigdalita... toate sunt în legătură dovedită cu consumul de lapte.
Conform „Revistei americane de epidemiologie” (American Journal of Epidemiology), cancerul ovarian este cel mai frecvent în țările mari consumatoare de lactate. Brânza și iaurtul par să fie cele mai periculoase, deoarece zaharurile din aceste alimente sunt transformate prin procesul de digestie în galactoză, care se bănuiește a fi un promotor al acestui tip de cancer.
În concluzie, nu prea există dovezi științifice că laptele de vacă ar fi indicat pentru consumul uman, în timp ce dovezile că laptele este un cauzator de afecțiuni și boli grave sunt nenumărate. Bebelușii ar trebui hrăniți la sân mai bine de un an. După această perioadă, laptele nu le mai este necesar. Laptele de vacă și derivatele sale ar trebui evitate atât de copii, cât și de adulți, și cu atât mai mult de viitoarele mame.
Toți am crescut cu mitul că laptele „face bine”. De aceea, cei mai mulți părinți sunt convinși că laptele este o parte esențială din alimentația unui copil. Dar câți știu că 70% din populația lumii nu bea lapte? Adevărul e că Mama Natură nu a creat niciun mamifer de pe Pământ cu nevoia de a bea lapte după înțărcare. De fapt, nicio specie de mamifer (cu excepția unui mic procent de oameni) nu continuă să bea lapte după ce a fost înțărcat. Ca să-l citez pe dr. Frank Oski, directorul Secției de pediatrie a Școlii de medicină John Hopkins: „Nimeni n-ar trebui să bea lapte”.
Laptele matern este hrana perfectă pentru... nou-născuți. Laptele de mamă are o compoziție unică pentru fiecare specie. Consumul lui de către mamiferele adulte sau consumul laptelui altei specii este o idee proastă. Dați lapte de elefant unei pisici, lapte de șoarece unei girafe sau lapte de vacă unui om și le veți ruina sănătatea. Laptele de vacă este cel mai mare contribuitor la apariția bolilor noastre cronice. Atunci când oamenii încetează să mai consume lactate, starea lor de sănătate se îmbunătățește. Explicația este că zaharurile, grăsimile și mineralele din laptele de vacă nu sunt potrivite pentru consumul uman. În plus, tot laptele comercializat este pasteurizat, ceea ce îi alterează și mai mult compoziția chimică și-l face cu atât mai dăunător.
Laptele conține un zahar numit lactoză, care se găsește numai în lapte. Mamiferele se nasc cu abilitatea de a produce o enzimă, numită lactază, care digeră lactoza. Ei bine, toate mamiferele, inclusiv majoritatea oamenilor, pierd această abilitate după înțărcare. Fără această enzimă, consumul de lapte cauzează o serie de probleme medicale, de la simple afecțiuni, până la boli grave. Mulți oameni au probleme de sănătate fără a le cunoaște cauza. Am întâlnit persoane care se întrebau de ce se balonează după ce beau lapte. Cel mai probabil, aveau un deficit de lactază.
Laptele din comerț este contaminat cu reziduuri de pesticide, hormoni, antibiotice, dioxină, bifenili policlorurați și alte chimicale. Conform Departamentului de agricultură al Statelor Unite, „tot laptele aflat pe piață, în orice parte a Statelor Unite, conține reziduuri de pesticide”. Aceste reziduuri chimice se acumulează, în timp, în țesuturile noastre și într-un final ajung la concentrații care provoacă malformații la nou-născuți, cancere și alte probleme. Aproximativ 80% din cantitatea de pesticide acumulată în organe de o persoană provine din consumul de lapte și carne. Un exemplu de ceea ce se întâmplă după ani de o astfel de bioacumulare îl dă John Robbins în cartea sa, „Dietă pentru o nouă Americă” (Diet for a New America). El spune că laptele de sân al celor mai multe mame din America este atât de contaminat cu bifenil policlorurat, dioxină și multe alte pesticide, încât „ar trebui confiscat și distrus de către FDA (Administrația Alimentelor și a Medicamentelor), oriunde ar fi găsit la vânzare pe cuprinsul țării”. Aceste substanțe chimice se acumulează în timp în țesutul gras al femeilor, care este utilizat de organism pentru producerea laptelui matern. Robbins mai spune că „EPA (Agenția de Protecție a Mediului) a concluzionat într-un raport că un nou-născut american ingerează, în medie, de 9 ori mai multă dieldrină decât nivelul permis, acest agent insecticid fiind unul dintre cei mai puternici cauzatori de cancer cunoscuți de știința modernă”. Așadar, n-ar trebui să fie o surpriză că boala canceroasă a devenit una din principalele cauze de deces în rândul copiilor sub 14 ani din Statele Unite. Acest lucru se întâmplă din cauza bioacumulării de toxine în corpul mamelor, ca urmare a consumului de carne și lapte de către acestea.
Laptele este, de asemenea, contaminat cu virusuri și bacterii. Reglementările guvernamentale stipulează că, după pasteurizare, laptele n-ar trebui să conțină mai mult de 20.000 de bacterii pe mililitru. Dar într-un studiu realizat de Raportul Consumatorului se arată că în 7 din 25 de mostre de lapte analizate a fost găsit un exces de 130.000 de bacterii pe mililitru. Una din mostre conținea aproape 3.000.000 de bacterii, iar celelalte aveau prea multe bacterii ca să poată fi numărate. A te expune la un asemenea nivel de contaminare bacteriană nu-i o idee prea bună. Prin urmare, dacă ai o boală infecțioasă, reține că s-ar putea să fi căpătat-o din cauza consumului de lapte pasteurizat. Iar dacă nu ai căpătat-o încă, deși consumi lactate din comerț, gândește-te că îți supui zilnic sistemul imunitar la un efort uriaș, care-l va face în cele din urmă să clacheze.
Laptele de vacă conține proteine care nu sunt bune pentru om. Este bogat într-un tip de proteină numită cazeină, care este greu de digerat de către organismul uman. Vacile au 4 stomacuri, așa că n-au nicio problemă, dar noi da. Aceste proteine nedigerate ajung în intestinul gros, unde intră în putrefacție. Acest proces creează produși secundari foarte toxici, care ne otrăvesc lent. Proteinele nedigerate intră, de asemenea, în sistemul circulator, provocându-ne reacții alergice. Din această cauză este laptele cunoscut ca fiind un alergen foarte puternic. Dr. Frank Oski spune că „cel puțin 50% dintre copii sunt alergici la lapte și derivatele sale”. Într-un procent și mai mare sunt alergici adulții. Reacțiile alergice obosesc sistemul imunitar și scad rezistența organismului la infecții și alte boli.
Laptele de vacă este bogat în calciu, dar în același timp, o sursă slabă de calciu pentru noi. Mai mult, ne provoacă pierderi de calciu. Laptele de vacă conține 1,2 grame de calciu/litru, în timp ce laptele matern conține numai 0,3 grame de calciu/litru. Cu toate acestea, un bebeluș absoarbe mai mult calciu din aceeași cantitate de lapte matern, deoarece calciul din laptele de vacă este foarte puțin biodisponibil. Deși conține mult mai mult calciu, laptele de vacă conține și foarte mult fosfor. Calciul se combină cu fosforul în tubul digestiv și astfel absorbția lui este împiedicată. Pe lângă aceasta, laptele de vacă conține foarte puțin magneziu, un element absolut necesar pentru metabolizarea calciului. Calciul care nu este metabolizat în totalitate ajunge să formeze pietre la rinichi, gută și plăci aterosclerotice.
O altă problemă este aceea că laptele de vacă este foarte bogat în proteine care se metabolizează în acizi puternici. Acești acizi ne fac foarte rău, așa că organismul folosește calciul din oase pentru a-i neutraliza. Populația Statelor Unite reprezintă doar 4% din populația globului, dar consumă mai multe lactate decât restul de 96% din populație la un loc! Dacă laptele ar fi bun pentru oase, noi, americanii, ar trebui să avem cele mai puternice oase din lume. În schimb, avem cea mai mare rată a osteoporozei din lume. Studiile efectuate în acest sens arată că țările cu un consum ridicat de lactate pe cap de locuitor au și cele mai multe cazuri de osteoporoză.O mulțime de vegetale, cum ar fi varza, broccoli, sfecla, semințele de susan, salata verde sunt surse bogate de calciu. Ar trebui să ne luăm calciul din același loc din care și-l iau și vacile - din plante.
Laptele conține prea multe grăsimi. 50% din caloriile pe care le conține laptele provin din grăsimile acestuia, iar 60% dintre acestea sunt grăsimi saturate. Astăzi, copii de numai 2-3 ani manifestă deja primele semne ale aterosclerozei, din cauza excesului de grăsimi consumate, iar bolile de inimă sunt principala cauză de deces în Statele Unite.
Prin pasteurizare, adăugăm încă un risc de îmbolnăvire, deoarece schimbăm întreaga stare fizico-chimică a laptelui. De pildă, pasteurizarea reduce biodisponibilitatea calciului din lapte cu 50%, enzimele sunt dezactivate, iar structura moleculelor de proteine este modificată. Structura laptelui este alterată în așa măsură, încât, atunci când vițeii sunt hrăniți cu lapte de vacă pasteurizat, hrana perfectă pentru ei, toți mor în decurs de două luni. Experiențe similare cu lapte pasteurizat de pisică, șoarece șobolan... au avut același rezultat. Puii de animale s-au îmbolnăvit și în final au murit. Întreb: dacă laptele pasteurizat omoară toate aceste animale, de ce continuăm să credem că este bun pentru noi?
Consumul de lapte este în mod clar asociat cu o varietate de boli. Una este anemia feriprivă (carența de fier) la copiii mici. Potrivit dr. Frank Oski, în cartea sa „Nu-ți bea laptele!” (Don’t Drink Your Milk!) aproximativ 20% dintre copiii cu vârsta de până în 2 ani suferă de deficit de fier. În jumătate din aceste cazuri, o alergie la lapte provoacă o sângerare intestinală, ceea ce duce la pierderi de fier și, ca urmare, la anemie. Infecțiile la urechi sunt o altă problemă frecventă. Acestea ar putea fi prevenite dacă s-ar înlătura laptele din alimentația copilului. Există o corelație clară între scleroza multiplă și cantitatea de lapte consumat. Delincvența juvenilă este foarte frecventă în rândul adolescenților care consumă mari cantități de lactate. Diabetul, bolile de rinichi, eczemele, astmul, artrita reumatoidă, apendicita, infecțiile cu streptococi, leucemia, boala Lou Gehrig, răceala, gripa, amigdalita... toate sunt în legătură dovedită cu consumul de lapte.
Conform „Revistei americane de epidemiologie” (American Journal of Epidemiology), cancerul ovarian este cel mai frecvent în țările mari consumatoare de lactate. Brânza și iaurtul par să fie cele mai periculoase, deoarece zaharurile din aceste alimente sunt transformate prin procesul de digestie în galactoză, care se bănuiește a fi un promotor al acestui tip de cancer.
În concluzie, nu prea există dovezi științifice că laptele de vacă ar fi indicat pentru consumul uman, în timp ce dovezile că laptele este un cauzator de afecțiuni și boli grave sunt nenumărate. Bebelușii ar trebui hrăniți la sân mai bine de un an. După această perioadă, laptele nu le mai este necesar. Laptele de vacă și derivatele sale ar trebui evitate atât de copii, cât și de adulți, și cu atât mai mult de viitoarele mame.
Comentarii
Trimiteți un comentariu