Cel de-al doilea creier al nostru

Ați avut vreodată senzația fizică cum că ceva nu e în regulă? Ați simțit vreodată că o situație în care vă aflați – un potențial pericol, un examen, un interviu, o întâlnire importantă – vă provoacă furnicături sau „fluturi în stomac”, cum spun americanii? Ei bine, este vorba despre al doilea creier al dumneavoastră în acțiune. „Al doilea creier al meu?”, o să întrebați. Da! De fapt, noi avem două creiere în corp. Îl cunoaștem bine pe cel din cap, dar nu ne-a spus nimeni până acum că mai avem unul... în pântec. Cam jumătate dintre celulele noastre nervoase sunt localizate în intestine. Și o să fiți și mai surprinși să aflați că acest al doilea creier al dv. conține neuroni și neurotransmițători, exact ca cel din cutia craniană. Mai mult, ca și creierul dv. primar, creierul din pântec este capabil să învețe, să țină minte și să producă sentimente.


Cele două creiere comunică în permanență printr-un trunchi nervos, care se extinde de la baza creierului până în abdomen. Din această cauză, cele două creiere se influențează reciproc. Când unul dintre ele devine tulburat, celălalt i se alătură. Așa se explică de ce în stomacul nostru se produce un fel de fluturare înaintea unui examen sau a unui interviu de angajare. Și tot din acest motiv, după o masă grea, luată seara târziu, avem coșmaruri.

Dar cum se face că avem două creiere? Care este misterul? Explicația este simplă. În timpul vieții intrauterine, sistemul digestiv (esofagul, intestinul subțire și colonul) și creierul primar se dezvoltă din același mănunchi de țesut embrionic. Când această porțiune de țesut se divide, o parte devine sistemul nostru nervos central (creierul și nervii cranieni), iar ce cealaltă parte devine sistemul nervos enteric (creierul intestinal).

În stadiile ulterioare de dezvoltare intrauterină a fătului, aceste două creiere devin conectate prin nervul vag, nervul cranian cu cea mai extinsă distribuție în corp. Dar inervația acestuia nu se limitează la nivelul structurilor capului și gâtului, ci se extinde până în torace și abdomen. Nervul vag este cel mai lung dintre toți nervii noștri cranieni și creează o conexiune directă între creier și viscere. Prin urmare, relația pe care acest nerv o are cu restul organelor este vitală, dacă ne gândim că tot el este cel care stabilește legătura cu emoțiile noastre. Dacă nu ținem seama de acest aspect, ne putem pierde energia necesară funcționării corpului nostru. Iar ca urmare a acestei conexiuni directe, starea sistemului nostru digestiv are o influență profundă asupra stării noastre psihice.

Creierul nostru din pântec, numit de oamenii de știință „sistemul nervos enteric”, se întinde de la esofag la stomac, intestinul subțire și colon. Și aproape toate substanțele chimice din creier care-i reglează funcționarea se găsesc și în creierul din pântec, inclusiv hormonii și neurotransmițătorii. În cartea sa „Cel de-al doilea creier”, dr. Michael Gershon, profesor la Centrul Medical al Universității Columbia din New York, numește sistemul nostru gastrointestinal „al doilea sistem nervos al corpului”. El explică: „Creierul nu este singurul loc din corpul nostru care este plin de neurotransmițători. Aproximativ o sută de milioane de neurotransmițători se întind pe toată lungimea intestinelor noastre – cam același număr care se găsește în creierul nostru”. De fapt, numărul total de celule nervoase din abdomenul nostru este mai mare chiar decât numărul total al nervilor care leagă creierul nostru de restul corpului. Și acest circuit complex îi permite creierului din burtă să acționeze total independent față de creierul din cutia craniană.

Există o legătură între somn și creierul nostru din pântec. Pe măsură ce cercetările legate de circuitul dintre cele două creiere progresează, oamenii de știință înțeleg mai bine cum și de ce simțim și acționăm într-un anume fel. De pildă: creierul și abdomenul nostru sunt atât de strâns interconectate, încât ambele au, în mod natural, cicluri de somn de 90 de minute. La nivelul creierului, somnul cu oscilații lente este întrerupt de perioade de somn cu mișcări rapide ale ochilor (REM), timp în care apar visele. La rândul său, abdomenul are și el cicluri de 90 de minute, timp în care contracțiile musculare sunt lente. Însă în intervalul de somn REM al creierului, aceste cicluri sunt întrerupte de mișcări rapide ale mușchilor.

Legătura dintre starea de stres și creierul din abdomen aproape că nu mai are nevoie de dovezi, căci este cea mai concretă manifestare a fiecăruia dintre noi. Oricine a avut o emoție puternică, o enervare, o stare de frică sau o supărare i-a simțit imediat efectul în abdomen. Mai întâi i s-a pus un nod în gât, după care i s-a strâns stomacul, oprind digestia. Consecințele unor astfel de stări sunt indigestie cronică, gastrită, ulcer și o mulțime de alte afecțiuni chinuitoare. Iar dacă stresul nostru devine cronic sau de lungă durată, colonul poate chiar să intre în spasme.

Legătura dintre durere și creierul nostru din abdomen este una foarte strânsă și, în mod uimitor, ne poate ajuta în multe feluri. Cel de-al doilea creier al nostru este și prima sursă de potolire a durerii. Creierul din abdomen produce în mod natural niște substanțe chimice numite benzodiazepine, după formula cărora au fost create multe dintre analgezicele și medicamentele împotriva anxietății de astăzi (Valium, de pildă). Dar, ca și creierul din cap, creierul nostru din abdomen are receptori de opiu. Medicamente precum morfina sau heroina se atașează de receptorii de opiacee din abdomen, și astfel ambele creiere devin dependente de aceste substanțe.

Cum ne putem controla cel de-al doilea creier? În multe practici mistice sau naturale de vindecare, pântecul (numit științific „plexul solar”) este considerat centrul major de energie și conștiință înaltă. În China, arte ale vindecării, precum Thai Chi și Qigong, pun accentul pe partea de jos a abdomenului, ca rezervor principal al energiei vitale și al sănătății. Pântecul este considerat dantian (câmpul elixirului) – o zonă în care putem cultiva elixirul, substanța ce poate prelungi durata de viață a organismului uman.

Prin urmare, un pântec sănătos înseamnă și o minte sănătoasă. De aceea este important ca creierul nostru din pântec să funcționeze perfect. Trebuie să începem să fim atenți la ceea ce se întâmplă în sistemul nostru digestiv. Și să reținem un lucru esențial: stomacul nostru este mult mai mult decât locul în care este digerată hrana. El reacționează și digeră toate gândurile și realitățile noastre, interne și externe, influențându-ne sănătatea mentală.

Sursa: http://frumoasaverde.blogspot.ro/2017/07/cel-de-al-doilea-creier-al-nostru-video.html

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nassim Haramein - Intregul negru

Un medic naturopat foloseste nutritia pentru a vindeca de cancer o fata de 8 ani, cand celelalte tratamente dau gres.

Interviu cu Nikola Tesla