Black Whole

Până nu demult s-a crezut că în lumea noastră toate sunt de sine stătătoare, separate şi că lucrurile şi fiinţele nu se pot influenţa reciproc. Ultimele rezultate ale ştiinţei au dovedit exact contrariul: totul este interconectat cu tot şi în mod tainic interdependent. La începutul anilor '90, fizicianul rus Vladimir Poponin a uimit lumea ştiinţifică cu experienţele realizate care, ulterior, au devenit de-a dreptul celebre. Respectiv, el a pus într-o eprubetă închisă ADN uman şi fotoni, vrând ca prin această alăturare să afle ce influenţă are ADN-ul uman asupra fotonilor. Astfel din una din eprubete el a extras tot aerul pentru a obţine vid (un spaţiu plin de informaţii şi energie, şi nu gol, cum se credea până recent, în care există fotoni care pot să fie măsuraţi destul de exact cu instrumente speciale). Astfel, în experimentul său, Poponin a constatat la început că fotonii din în vid sunt distribuiţi în eprubetă, aşa cum şi era de aşteptat, în mod dezordonat. Apoi a introdus ...

"Este oare Luna un fel de naveta spatiala cu interiorul golit, trimisa intr-un trecut preistoric sa graviteze in jurul Pamantului?” - Don Wilson, “Misterioasa noastra naveta Luna” Pe cerul nostru nocturn, Luna ramane cea mai remarcabila prezenta, inspirand inca din antichitate atat uimire cat si mister. In timp ce ultimele decenii au oferit o noua intelegere a misterelor Lunii, un mare numar de intrebari ramase fara raspuns inconjoara inca singurul nostru satelit natural. Am ajuns sa ne bazam pe acest planetoid alb, care odata la 28 de zile isi incheie un ciclu din neincetata sa rotatie in jurul Pamantului, drept parte importanta a naturii noastre. Dar cand incepem sa analizam calitatile fizice ale vecinului nostru, cu care suntem atat de obisnuiti, multe detalii sugereaza faptul ca Luna nu ar fi deloc un corp natural. O Luna fabricata? De unde provine aceasta teorie atat de absurda? A fost postulata pentru prima data in 1960 de oamenii de stiinta rusi Mijail Vasin and Alexander...

Mellen-Thomas Benedict povesteşte în carte să “Journey Through the Light and Back”: În 1982 am murit de cancer în faza terminală. Boala mea era inoperabilă şi orice fel de chimioterapie pe care mi-ar fi prescris-o nu ar fi făcut altceva decât să mă transforme, din ce în ce mai mult, într-o legumă. Mi se dăduseră între şase şi opt luni de viaţă. În anii ‘70 eram un consumator ahtiat de informaţii şi mă întristam din ce în ce mai mult din cauza crizei nucleare, a crizei ecologice şi aşa mai departe. Aşa că, în lipsa unei baze spirituale, am început să cred că natura făcuse o greşeală şi că noi eram, de fapt, asemenea unui organism canceros aflat pe planetă. Percepeam oamenii că fiind un soi de cancer şi cu asta m-am ales. Asta m-a ucis. Aveţi mare grijă cum vedeţi lumea. Acest lucru se răsfrânge asupra voastră, mai ales dacă viziunea voastră este negativă. Acest lucru m-a dus pe mine la moarte. Am încercat diverse metode alternative de vindecare, dar nimic nu mi-a folosit. Aşa că am s...

Ca si chirurg nu credeam in viata de dupa moarte. Am crescut intr- o lume stiintifica, fiu de neurochirurg. Am urmat pasii tatalui meu si am devenit neurochirurg academic, profesand la Scoala Medicala Harvard si la alte universitati. Am studiat ce anume se intampla cu creierul omului aflat pe moarte si intotdeauna am crezut ca exista explicatii stiintifice foarte bune pentru calatoriile din afara trupului descrise de cei care au trecut prin moarte clinica. Creierul este un mecanism uimitor de sofisticat, dar extrem de delicat. Daca reduci putin cantitatea de oxigen pe care o primeste, va reactiona. Nu era surprinzator faptul ca cei care trecusera prin traume severe se intorceau din experientele lor cu povesti ciudate. Dar asta nu insemna ca fusesera intr-un loc real. Desi ma consideram um om credincios, eram mai mult cu numele. Nu ii intelegeam pe cei care voiau sa creada ca Iisus era mai mult decat un om bun care suferise din cauza lumii. Ii compatimeam pe cei care voiau sa creada ca...

VA INVIT SA DESCOPERITI DIN VASTA CUNOSTERE SI INTELEGERE A OMULUI DE STIINTA DUMITRU CONSTANTIN DULCAN, NEUROLOG ŞI PSIHIATRU, DOCTOR ÎN ŞTIIN­ŢE MEDICALE, BUN CUNOSCĂTOR AL FILOSOFIEI ŞTIINŢEI ŞI PIONIER ÎN SCRIERILE DIN DOMENIUL CON­ŞTIINŢEI.  IATA CATEVA CONCLUZII REMARCABULE LA CARE A AJUNS D.C. DULCAN:"Ce inseamna iertarea ? Din punct de vedere spiritual, inseamna pace si armonie. Din punct de vedere stiintific, prin iertare, la nivelul ADN, modelul negativ este pur si simplu sters si se instaleaza in corp o buna chimie si un echilibru energetic." "Venim pe pământ pentru a evolua, dar prin erori repetate ne creăm nişte dezechilibre, nişte energii ne­gative, care nasc suferinţa. Suferinţa este rezultatul comportamentului nostru, care a ajuns, de-a lungul secolelor, să fie într-un mare dezacord cu biologia noastră şi cu legile fiinţării noastre. N-am fost creaţi de Dum­nezeu să suferim, biologia noastră o demons­trea­ză: avem nevoie de fericire. În concluzie, deveni...